jurnal de nunta - partea I

Am amanat pana spre finalul sezonului (ca pe bucata cea mai gustoasa, pe care o pastrezi ultima, sa o savurezi si sa-ti rasfeti papilele) lucrarea, care anul asta mi-a fost, sa zicem, cea mai draga. In orice caz a fost cea mai amuzanta dintre lucrarile mele si de-asta mi-a placut asa de mult. Ce sa fac daca-mi place sa nu ma iau prea mult in serios?

Totul a inceput cu Maria si Sorin, ghidusi amandoi si cu chef de joaca... ei au vrut o invitatie, aranjata ca un ziar si de aici a inceput aventura. Meritul e al lor, au conceput un text asa de haios ca nu poti sa nu zambesti. Cel putin sa zambesti... Mie mi-a revenit sarcina de a gasi forma grafica potrivita, a le aranja si confectiona...

Iar rezultatul este acesta

Si ca sa stiti ca nu e o exagerare, la scurt timp dupa ce le-am facut, au venit pe la mine Oana (viitoare mireasa la vremea respectiva) si Lidia (nasa), una mai nazdravana decat celalalta... au rasfoit catalogul, dar parca nu gaseau ceva care sa se le mearga asa, direct la inima... Le-am vazut cam nehotarate si le-am aratat intr-o doara si "invitatia de gazeta" si li s-a luminat dintr-o data fata... nici nu au mai vrut sa auda de altceva...

Entuziasmul cu care au acceptat apoi toate ideile pe care le-am avut pentru restul de produse conexe, de la meniuri pana la cartea de oaspeti sau marturii, m-au facut sa realizez cat de mult conteaza pentru creativitatea mea increderea pe care o primesc cand ma implic intr-o lucrare...

urmarea in numarul viitor....